Eclipse

Cazuse in genunchi, iar mainile se afundau incet incet in noroiul de pe jos. Parul i se desprinse din coada si ii flutura pe langa fata. Statea acolo cu privirea in pamant si simtea cum inima ii impietreste din ce in ce mai mult pe masura ce secundele se scurg. Nu putea sa faca nici o miscare si simtea cum linistea o inconjoara treptat. Nici macar nu-si putea ridica ochii sa se uite la el....nu mai simtea nimic, nici iubire nici ura.....Ar fi vrut sa se miste dar nu putea. Nici macar nu se aplecase sa o ridice sau sa o intrebe daca se simte bine. Statea acolo in fata ei ca o stana de piatra. Si ea il simtea....Deodata ploaia incepu sa cada, la inceput mai incet apoi cu picaturi din ce in ce mai mari. Le simtea atat de reci cum se prelingeau pe fata ei insa nu ii mai pasa....si dintr-o data simti o durere groaznica cum ii porneste din inima si se intinde pana o cuprinde cu totul. Nu mai putea sa se controleze. Nu putea trai fara el, era ca si cum totul se sfarsise, ca si cum lumea disparuse. Ridica ochii spre el si-i vazu privirea aceea goala ca si cum nici nu ar recunoaste-o...ca si cum ultimii ani nu ar insemna nimic pentru el. Urletul ce ii scapa nu avea nimic omenesc in el si simti cum convulsiile o inconvoaie.....nu mai putea respira....intunericul o inconjura......durerea......durerea....nimicul....si apoi cazu fara suflare cu ochii spre cer....totul pieri...nimicul.....El se uita la ea cu aceeasi privire lipsita de viata....apoi intoarse ochii spre cer.....luna....incepea sa apara....eclipsa se terminase....iar el stia acum ce facuse...ce urma. Sentimentele ii revenisera si ea era acolo, la picioarele lui fara suflare si era numai vina lui ....si a ei.....blestemata de eclipsa.....si luna crestea....si el stia.....totul se sterse din minte....si ramase doar.....transformarea......